Scriu aceste randuri dupa o perioada lunga de timp. In care s-au intamplat atat de multe lucruri. Bune si rele, dar care raman in suflet.Isi lasa amprenta fara sa ai puterea de a alege. Dar poate asa este mai bine.
Sa porti toate momentele astea alaturi de inima ta si cu fiecare bataie sa simti acel puls, acele amintiri care te-au schimbat pentru totdeauna.
M-am schimbat foarte mult in ultima perioada. Nu stiu cat de mult in bine si ca de mult in rau. Un lucru este sigur, toate intamplarile m-au schimbat. Este sentimentul pe care il am. Insa nu imi dau inca seama ce s-a schimbat. Dar cu timpul cred ca voi gasi raspunsul.
Amintirile unei nopti se scurg pe versurile unei melodii de doar cateva minute( sarah Mclachlan – do what you have to do)
Un sentiment de regret, un fior, un strop de speranta le simt din varful picioarelor pana la inima care bate puternic. De emotie, de dorinta.
Cred ca randurile astea sunt confuze si triste. Dar stiu ca exista si o parte pozitiva aici. Ca poti gasi in cel mai neinsemnat lucru acel optmism de care ai nevoie ca sa mergi mai departe.
"Happiness comes in many forms. In the company of good friends, in the feeling you get when you make someone else’s dreams come true, or in a promise of hope renewed. It’s OK to let yourself be happy, because you never know how fleeting that happiness might be.
Sometimes pain becomes such a huge part of your life that you expect it to always be there, because you can’t remember a time in your life when it wasn’t. But then one day you feel something else. Something that feels wrong only because it’s so unfamiliar, and in that moment you realize you’re happy."
Despre optimism si speranta. Pe care daca le cauti cu siguranta le vei gasi.
No comments:
Post a Comment